- în stare bună
- in good condition / repair / keepperfectly fit.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
în stare bună
Look at other dictionaries:
stare — STÁRE, stări, s.f. 1. Situaţie în care se află cineva sau ceva; mod, fel, chip în care se prezintă cineva sau ceva. ♢ expr. A fi în stare (să...) = a putea, a fi capabil să... (Rar) Faptul de a sta într un anumit fel; poziţie a corpului; postură … Dicționar Român
bunăstare — BUNĂSTÁRE s.f. Situaţie materială bună, prosperă; prosperitate. [gen. dat.: bunăstării şi (mai vechi) bunei stări] – Bună + stare (după germ. Wohlstand). Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 Bunăstare ≠ mizerie, sărăcie Trimis de siveco … Dicționar Român
repara — REPARÁ, repár, vb. I. tranz. 1. A face propriu pentru folosire, a reface, a readuce în stare bună, a repune în stare de funcţionare; a drege. ♦ A cârpi. 2. fig. A îndrepta, a corecta. ♦ (Rar) A înlocui, a compensa. ♦ (jur.) A acoperi o pagubă, a… … Dicționar Român
întreţine — ÎNTREŢÍNE, întreţín, vb. III. 1. tranz. A păstra în stare bună, în bune condiţii; a face să dureze, a menţine. 2. tranz. şi refl. A( şi) procura, a( şi) asigura mijloacele necesare traiului; a (se) hrăni. 3. refl. recipr. A sta de vorbă cu… … Dicționar Român
îngriji — ÎNGRIJÍ, îngrijesc, vb. IV. I. 1. tranz., intranz. şi refl. A avea grijă de cineva sau de ceva, a purta de grijă cuiva. ♦ tranz. A păstra ceva în bună stare. ♦ tranz. A avea grijă de sănătatea cuiva. ♦ refl. A şi căuta de sănătate; a urma un… … Dicționar Român
ţine — ŢÍNE, ţin, vb. III. I. tranz. 1. A avea ceva în mână (sau în braţe etc.) şi a nu lăsa să scape. ♢ expr. A i ţine (cuiva) lumânarea (sau lumina) = a) a fi naş cuiva la cununie; b) a sta lângă cineva în ultimele clipe ale vieţii cu o lumânare… … Dicționar Român
prosper — PROSPÉR, Ă, prosperi, e, adj. Care se află sau se dezvoltă în condiţii fericite, favorabile; înfloritor. ♦ Care dovedeşte o stare bună, favorabilă. – Din fr. prospère. Trimis de ana zecheru, 20.04.2004. Sursa: DEX 98 PROSPÉR adj. 1. înfloritor … Dicționar Român
recondiţiona — RECONDIŢIONÁ, recondiţionez, vb. I. tranz. (tehn.) A readuce în stare de funcţionare (prin reparaţii, renovări etc.); p. ext. a reface, a repara pentru a putea fi utilizat. [pr.: ţi o ] – Re1 + condiţiona. cf. fr. r e c o n d i t i o n n e r.… … Dicționar Român
nereparat — NEREPARÁT, Ă, nereparaţi, te, adj. l. Care nu este refăcut, readus în stare bună, care nu este repus în stare de funcţionare. 2. fig. Care nu a fost îndreptat, corectat. ♦ (jur.; despre pagube) Care nu este acoperit; (despre stricăciuni, insulte… … Dicționar Român
plasticiza — PLASTICIZÁ, plasticizez, vb. I. I. tranz. 1. A face ca un material să devină plastic, să poată fi modelat; a aduce un material în stare plastică. 2. A exprima ceva prin imagini plastice, expresive, evocatoare; a reda realitatea în mod sugestiv. – … Dicționar Român
dura — DÚRA1 interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de un lucru care se rostogoleşte sau se învârteşte repede. ♢ loc. adv. De a dura = peste cap, de a rostogolul, de a berbeleacul. ♢ expr. Dur în jos, dur în sus sau dur la deal, dur la vale sau dur… … Dicționar Român
